Avertisment
În viaţa vieţilor voastre să nu daţi banii pe cărţi care poartă sigla Editurii Aquila '93. Cei care au făcut deja greşeala, sigur ştiu de ce zic asta.
În viaţa vieţilor voastre să nu daţi banii pe cărţi care poartă sigla Editurii Aquila '93. Cei care au făcut deja greşeala, sigur ştiu de ce zic asta.
Şi acum să mă explic.
Abia azi mi-au parvenit (vorba vine "mi-au parvenit": le-am cumpărat la jumate de preţ, marele avantaj al traducătorilor de la Aquila) ultimele două cărţi traduse de mine-n urmă cu un an şi alte două traduse de Linda în urmă cu vreo 3. Abia acum le-am frunzărit. Ei bine, lucrurile stau în felul următor:
Cea mai gravă dintre greşeli, Scandalul Modigliani de Ken Follett apare ca fiind tradusă de altcineva, nu de Linda. Dacă ăsta nu-i furt de proprietare intelectulă, spuneţi-mi Cuţu!! Altfel zis, nu cunoaşteţi careva care sunt paşii de urmat pentru o acţiune în instanţă pe treaba asta? Zău că nu ne încălzesc deloc promisiunile Editurii cu retragerea tirajului şi înlocuirea paginii de titlu. Cărţile-s bine-mersi în librării de mai bine de juma' de an!
Apoi: Jumătatea întunecată de Stephen King beneficiază de-o tehnoredactare de zile mari. Aşa încât, de la pagina 32 încolo (şi sunt vreo 650 de toate) liniile de dialog lipsesc cu desăvârşire. O bulibăşeală mai mare nici că se putea. Păcat de munca depusă de mine! Un scuipat în ochi, altfel nu ştiu cum să văd treaba asta. Dragi iubitori ai lui King, cu strângere de inimă vă spun totuşi: ocoliţi în librării cartea asta! E-o bătaie de joc în primul rând faţă de voi!
Tot de la Aquila putere a aflat şi soră-mea, Cristina, că singura carte tradusă de ea din germană a fost tradusă de fapt din... engleză. 1000 de destinaţii de vis sau aşa ceva se cheamă atlasul cu pricina.
Toate astea sunt lucruri de suprafaţă, vizibile oricui. De celelalte, modificările impardonabile şi idioate ale aşa-zişilor lor corectori (care, mai nou, după concedierea singurului tehnoredactor din... editură, fac şi munca asta), nici nu mai vorbesc... Deşi, zău, după câte idioţenii am întâlnit numai la o sumară frunzărire a cărţilor traduse de mine şi publicate de ei, modificări de genul "apendice - apendix", "mop - mops", "vernisaj - vernisare" şi câte şi mai câte, toate opera unor minţi creţe care nu-şi ştiu scrie probabil nici numele fără a-şi consulta cartea de identitate, deşi, ziceam, m-ar tenta să le tratez mai pe larg într-o însemnare separată. Dar nu ştiu dacă merită efortul.
În concluzie, nu vă lăsaţi păcăliţi de copertele frumos colorate în care-şi înveleşte Aquila produsele... literare. Dincolo de ele găsiţi dovada supremă a siluirii unei limbi române şi aşa destul de greu pusă la încercare în produse care nici măcar n-au pretenţia de-a fi... editoriale. Înfiorător!
11 comentarii:
Draga Mircea,
Iti inteleg supararea, dar ce nu inteleg e de ce colaborezi cu asemenea "edituri". S-au gatat editurile serioase in Romania?
Draga Daniel,
Nu s-au gatat, dar povestea e mai lunga. Important e doar faptul ca, intr-o anumita perioada, ei aveau drepturile de traducere din King. Iar eu tineam cu tot dinadinsul sa-l traduc. Am vazut ce le-a iesit cu Green Mile - un dezastru - si mi-am zis ca, daca tot e sa incapa pe mana cuiva, mai bine sa incerc eu sa-l salvez cat de cat (ii stiu toata opera, mi-am facut licenta si dizertatia din el). Si, in mare parte, cred ca a iesit o treaba destul de buna. Insa ce-au facut cu Dark Half-ul de-acum (ultimul tradus pentru ei; restul, slava Cerului, le traduc pentru Nemira) intrece orice imaginatie. Cat despre treaba cu atribuirea traducerii cartii lucrate de Linda altcuiva... Cireasha de pe tort. Daca la inceput era cum era, Aquila a devenit acum o adevarata cooperativa a muncii. Cum ziceam, povestea e lunga. Si urata.
Ma-ntreb daca Simona Kessler stie de terfelierea cartii asteia. Si daca nu poate lua niste masuri legale. E pacat de Dumnezeu!
Pai, draga Mircea, daca Simona Kessler nu stie, poate afla direct de la tine.
Inteleg motivatia ta initiala, dar vreau sa accentuez pe un lucru: exista oameni, institutii care tin cu tot dinadinsul sa-si bata joc de munca unuia. Sa o plateasca execrabil sau sa nu faca nici un contract. Si atunci, e important sa fie spuse lucrurile acestea, dar sa ne si ferim pe viitor, astfel incit sa nu fim fraieri la nesfirsit.
No mercy!
Asa-i, Daniel, am patit treaba asta nu doar cu Aquila, dar si cu alta editura. Am vorbit/scris la vremea cuvenita despre ea, am intrerupt colaborarea (mai tarziu decat ar fi meritat, dar aici de vina e firea mea mai degraba impaciuitoare). Am facut-o tocmai in ideea de-a aduce faptele la cunostinta altor traducatori, asa incat macar ei sa n-o mai pateasca.
Ce sa zic? Poate ca astea-s etape imposibil de sarit in Romania de azi. In lipsa unor avertismente, nu poti afla unele lucruri decat pe propria-ti piele.
Oricum, ma consoleaza gandul ca, mai devreme sau mai tarziu, pasarea tot pe limba ei o sa piara. Si, nu stiu de ce (vorba vine), am impresia ca acvila e deja de mult timp in picaj.
O sa afle si Simona Kessler, nici o grija. No (more) mercy indeed!
vreau sa depun si eu o marturie aici - am citit una bucata carte de la aquila si era sa mor de inima
am zis never again si asa ramine!
OK, deci Dark Half n-o cumpar.
Dar Lucruri Pretioase? Ce ma sfatuiesti?
@Luciat: Da, stiam asta de cand cu cealalta discutie despre traduceri de pe vechiul tau blog. Multumesc ca ai punctat si acum ideea. Mi-ar placea sa lase mai multi comentarii despre experientele lor cu carti Aquila.
@Dumitru: Lucruri pretioase, din cate mi-am dat seama dupa o lectura selectiva (cine mai are chef sa-si citeasca integral propria traducere?), e OK. Pe langa asta, Liviu Radu spunea ca a citit-o si ca i-a placut. Asadar, n-am motive sa cred ca ar fi fost alterata in vreun fel grav de "capetele limpezi" de la Aquila. Multumesc de consultare :-)
Multumesc de sfat! :)
nu as da banii pe o carte de la Aquila in primul rand din cauza penibilitatii aparentei cartii.ce-i cu copertile alea aiurea de carton si cu scrisu ala super alandala?
nu mersi.
mai bine prelua drepturile Nemira care le scoate bine
Pai daca luati de la tot felul de ciurucuri de edituri...
Stiu ca e vechi subiectul, dar nu ma pot abtine. Am lucrat si eu la Aquila, am facut corectura sau mai bine zis am incercat sa fac pentru ca aveau un stil absolut tampit de a corecta cartile (dupa o gramatica proprie). Foarte multe carti sunt pline de greseli!!! Nu inteleg totusi cum mai rezista pe piata...
Trimiteți un comentariu