Ca să vezi! Regele nostru se pare că mai are un as în mânecă. Lucru care nu mă surprinde, ştiindu-l cum e...
Aflat acum într-un turneu de promovare al Lisey's Story în Anglia şi întrebat dacă va mai scrie vreodată sub pseudonim, King a răspuns c-a mai găsit în beci un manuscris semnat de Richard Bachman. Ei, rămâne acum de văzut dacă-i vorba de-un proiect nou sau dacă vorbele lui trebuie înţelese în sensul propriu, caz în care s-ar pune problema unui roman din perioada de tinereţe. Totuşi, cum zicem înainte că-l ştiu, mă-ndoiesc c-ar scoate acum de la naftalină o carte în loc să continue jocul început cu The Regulators, romanul "postum" al lui Bachman, apărut pe piaţă după neaşteptata lui moarte provocată de "cancerul de pseudonim".
Om trăi şi om vedea. Până una-alta, aştept să văd ce-are să ne povestească Lisey. Cic-ar fi pe spate până şi criticii care l-au cam luat la refec până acum.
P.S. Şi, ca să rămânem tot în familie, tocmai am aflat că fiul lui King, care semnează Joe Hill, a luat Wold Fantasy-ul pentru nuvelă, cu Voluntary Committal. Bravo, băiete!
4 comentarii:
Pentru onanistii intelectuali de serviciu, care spun ca 'merge si asa', Lisey's Story este cu siguranta o lucrare excelenta. Avem scriitura buna, avem teme abordate sensibile, mai mult, povestea are si morala. Pentru ceilalti insa, care inca mai asteapta o reintoarce la genitorescul It, Salem's Lot sau Pet Semetary, viitorul e vesperal. Mai am 60 de pagini de citit din Lisey si inca nu sunt convins ca volumul este scris de Steve. 'Hack work', mai pe scurt.
Si pentru ca tot am pomenit de 'hacks', mai interesanta decat premierea lui Joe Hill pentru Voluntary Comitall, este castigarea premiul pentru colectie de catre Bruce Holland Rogers. Non-sense. Si amuzant. Trebuie sa recunosti umorul lui Jeff VanderMeer si celorlati din juriu care au inclinat spre Bruce Holland Rogers. 20th Century Ghosts ar putea fi nominalizata in fiecare an la WFA pana in 2025 si in fiecare an ar trebui sa castige premiul pentru collection.
In rest, excelent pe toata linia. Asteptam sa concluzionezi amenintarea cu recenzie la Brian Keene.
D.t.G.
Tocmai citesc cartea lui Bruce Holland Rogers si-mi place! N-am citit inca Hill (dar inca mai sper s-o primesc, mon cher DtG - mi-o dai la Tirg?), asa ca nu pot face comparatii. Rogers e insa de nivel WFA.
Lisey's Story o am, dar nu ma atrage de nici o culoare. Poate mai incolo. Cel mai recent King care mi-a placut mult a fost The Girl Who Loved Tom Gordon. Inca mai sint convins ca Different Seasons e capodopera lui King.
Horia, gusturile noastre literare nu coincid si nu are sens sa incercam sa ni le schimbam. Ar insemna sa ne parazitam reciproc. Luca Pitu avea o vorba porcoasa dar amuzanta: gusturile nu se discuta dar iti poti baga ceva in gusturile celuilalt.
Bruce Holland Rogers nu are ce cauta pe o lista de factura World Fantasy Award. In cel mai bun caz, Holland Rogers ar putea sa isi puna treirandurismele pe forumul de la AtelierKult. Desi nu ma omor dupa proza romaneasca, recunosc ca am citit povestiri mult mai interesante si mai frumos scrise pe forumul sus mentionat decat in ograda lui Rogers. Holland Rogers este un exemplu clasic de scriitor facut la apelul de noapte. La propriu in cazul asta! Putina nebunie [sa trimiti povestiri prin email], un sfert de strop de idei outre world cu priza la fanaticii deconstructivismului literaturii fantastice clasice, adica new-weird/slipstream si destui nebuni care sa ii pice la picioare, fie doar de dragul nebuniei lui. Este optiunea mea sa spun NU! in fata unui scriitoras de genul asta. Nu sunt usor de pacalit. Iar faptul ca Holland Rogers a reusit sa castige WFA, dupa ce anul trecut Susanna Clarke a castigat marele premiu in fata unor oameni mult mai competenti, e suficient de concludent pentru parazistismul care exista la ora asta in gen.
Ceea ce e si mai penibil este ca se ascund cu toti [VanderMeer, Link, Mieville, Holland Rogers, Jeffrey Ford, etc, etc] in spatele unor nume mari de asa zisi practicieni ai magic realism-ului, de la Borges, Mikhail Bulgakov, Marquez si pana la Italo Calvino si au pretentia ca le continua traditia. Nota bene - ADEVARATA traditie de literatura fantastica, dupa spusele lor. Fas! Mi-e greata, scuzati-ma.
Horia, tu vorbesti serios? The Girl Who Loved Tom Gordon? Ti-a placut? La fel cum ti-a placut si Gerald's Game? Nu numai ca sunt 2 dintre cele mai proaste scrieri King dar sunt 2 dintre cele mai proaste scrieri care au aparut vreodata. Mi-e greu sa le gasesc acum un corespondent pe masura. King? Shining, Salem's Lot, It, The Dark Tower, Danse Macabre. Cam atat! Dar, vai, oh, 4 dintre acestea sunt romane horror. Horribile dictu, indeed! Literatura mica. Different Seasons? Yeah, nice.
D.t.G.
Cred c-ar fi de-a dreptul necugetat din partea lui King sa revina la maniera in care-a scris in tinerete. E clar ca omul nu mai are multe de spus in felul acela. From a Buick 8 e exemplul cel mai bun de scriere la granita autopastiserii.
Nu stiu cum e Lisey, n-am citit inca nici Cell, dar am incredere ca si-a dat seama si King ca nu mai merge asa cum mergea prin anii 70-80.
Da, Horia, sunt de acord: Different Seasons e una dintre cele mai bune productii kingiene. Ceea ce nu ma impiedica sa-mi placa in acelasi timp si alte scrieri de-ale lui mai aplicate pe gen.
Fiecare cu gusturile lui, nu?
Trimiteți un comentariu