Am citit însă şi mi-a plăcut Ultimul templier de Raymond Khoury. Bun, nu-i o carte de geniu, nu va rămâne în istorie literaturii universale, dar, pe segmentul în care s-a vrut de la început a se încadra, îşi face treaba cu prisosinţă. Are vreo 600 şi ceva de pagini în ediţia românească (bună traducere, faină, semnată de Maria Aurelia Cotfas, stilizată de Adriana Bădescu, cea care se face vinovată şi de Colecţionarul de istorie, şi de mai sus-pomenitul Cod..., şi de alte cărţi acum la modă), dar nu mi s-a părut nicio clipă c-ar fi ceva de prisos acolo. O poveste incitantă, spusă linear, fără preţiozităţi, cu pasaje didactice, cu explozii şi tot tacâmul. O lectură numai bună de weekend. Şi, ca tortul să aibă cireaşă (pentru mine măcar), mai apare pomenit şi geograful arab al-Idrisi, care joacă un rol important şi-n cartea pe care-o traduc acum. [Totuşi, tre' să zic imediat, Biblioteca geografului numai carte facilă nu poate fi numită. Dovadă-n sensul ăsta e şi rezistenţa pe care o opune la traducere: n-am reuşit în niciuna dintre zile să ating norma propusă, de 20 de pagini...] În fine, treaba cu templierul ăsta-i cam aceeaşi ca şi-n Codul..., se caută adevărul istoric al existenţei lui Iisus, Vaticanul se opune, se găseşte până la urmă secretul templierilor (o anume Evanghelie după Iisus Hristos), dar, culmea, într-un episod hollywoodian de maxim efect, eroina principală (arheolog de profesie) suferă o revelaţie şi distruge obiectul (codexul cu pricina) după care-a fugit prin toată cartea. Prin urmare, oameni buni, domnia Bisericii pe pământ poate continua nestingherită.Cum ziceam, mai bun ca romnul lui Dan Brown, dar mai prost, mult mai prost ca acela al lui Jon Fasman. O să vă convingeţi singuri.
4 comentarii:
Daca tot traduci Jon Fasman. publica niste pasaje. Nu fi modest ! Anonymous ... viitor Anton y Mouse
unu la mână: traducerea din Fasman a apărut deja de trei luni de zile, poate fi găsită în librării.
doi la mână: dreptul asupra publicării traducerii (integral, dar şi pe fragmente, în orice parte şi pe orice fel de suport) revine editurii.
dar îţi spun: cartea merită efortul de-a o citi. şi, dacă vrei o mostră de text, du-te pe site-ul Polirom, vizualizează cartea şi vei găsi acolo şi câteva pagini - vreo 10 - din traducere.
mersi că ai trecut pe aici.
M-ai facut sa ma duc la librarie sa iau cartea si sa o citesc.
ma bucur mult :)
Trimiteți un comentariu